Insuficienta ovariana prematura apare atunci cand ovarele, care stocheaza si elibereaza ovulele, nu mai functioneaza inaintea varstei de 40 de ani.
Femeia ce sufera de aceasta boala are ovule mai putine sau chiar deloc, sau ovulele sale nu se pot dezvolta normal. In functie de cauza, insuficienta ovariana prematura poate aparea inca din perioada adolescentei.
Dupa cum este definita
de Organizatia Mondiala a Sanatatii, insuficienta ovariana poate fi cauzata de o boala primara din
ovare sau poate aparea ca rezultat al unor cauze secundare. In
primul caz este vorba de ovarele care nu reusesc sa functioneze normal ca
raspuns la stimularea de tip gonadotropina adecvata oferita de hipotalamus si
de glanda pituitara. Este considerata secundara daca hipotalamusul si glanda
pituitara nu reusesc sa ofere stimulare adecvata cu gonadotropine. Forma
primara (cea mai des intalnita) este caracterizata de
amenoree, hipoestrogenism si nivele serice de gonadotropina ridicate la femei
sub varsta de 40 ani; majoritatea persoanelor cu aceasta forma a bolii
manifesta functie ovariana intermitenta o perioada indelungata si pot sa ramana
uneori insarcinate.
Simptome
Simptomele
insuficientei ovariene premature sunt asemanatoare celor din menopauza.
Ciclul menstrual poate deveni neregulat (intr-o luna da si luna urmatoare sa
lipseasca) sau se poate opri definitiv, bufeuri, transpiratii nocturne,
iritabilitate, uscaciune vaginala, scaderea libidoului, insomnii.
Cauze
In aproximativ 90% din cazuri cauza exacta
ramane un mister, cercetarile indicand ca este vorba de probleme
cu foliculii (saci mici din ovare unde ovulele cresc si se
maturizeaza). In mod normal o femeie se naste cu 2 milioane de
foliculi primordiali care ajung pana la menopauza (sau varsta
de 50 ani), insa in cazul celor cu insuficienta ovariana apare odepletie a
lor (se epuizeaza foliculii mai devreme decat trebuie; nu exista nicio
modalitate de a-i fabrica) sau o disfunctie (nu
functioneaza corespunzator; cercetatorii nu au reusit nici in acest caz sa-i
faca sa functioneze din nou).
Iata si cauzele care au fost
totusi identificate pentru cele doua manifestari: tulburari
genetice si cromozomiale (mentionate mai sus), numar
redus de foliculi (chiar daca doar unul elibereaza un ovul in
fiecare luna, cativa mai putin maturi il sustin, iar lipsa lor poate cauza
nematurizarea acestuia si neeliberarea ovulului in mod corespunzator), boli
autoimune (sistemul imunitar ataca foliculii din ovare,
putand afecta si glandele care creeaza hormonii necesari pentru functionarea
foliculilor; apar in procent de 20%) cum sunt tiroidita (inflamatia tiroidei),
boala lui Addison (este afectata glanda adrenala), chimioterapia
sau terapia de iradiere (pot distruge materialul genetic celular,
inclusiv foliculii), boli metabolice cum este galactozemia (este afectat modul
in care corpul creeaza, stocheaza si utilizeaza energia necesara pentru
functionare) si toxinele (fumul de tigara,
chimicalele, pesticidele pot accelera pierderea foliculilor, dar si virusurile).
Recomandari
medicale
Menopauza poate constitui o perioada de
transformari dificile in viata unei femei si medicul o poate ajuta sa treaca
mai usor peste dificultatile acestei perioade.
Este bine ca pacienta sa fie indrumata
catre un medic specialist, cu experienta in tratarea patologiei legate de
menopauza (ginecolog sau endocrinolog) pentru a primi informatii cat mai exacte
si a putea decide in cunostiinta de cauza in legatura cu optiunile sale.
