Ce alimente trebuie să consume bărbaţii pentru a avea spermatozoizi vioi?

Studiind efectul legumelor şi al fructelor asupra calităţii spermei – de care depinde fertilitatea masculină – oamenii de ştiinţă au descoperit că morcovii au cel mai marcat efect asupra motilităţii spermatozoizilor, adică a capacităţii de mişcare a acestora, iar consumul de roşii duce la scăderea numărului de spermatozoizi cu defecte.

Motilitatea crescută implică şanse mai mari de fecunda ovului, deci o fertilitate mai bună.

Cercetătorii de la Universitatea Harvard, SUA, au studiat aproximativ 200 de bărbaţi, cărora le-au cerut să urmeze diete bogate în diferite fructe şi legume, pentru a afla ce efecte are consumul acestora asupra calităţii spermei.

Cele mai bune efecte le-au avut fructele şi legumele de culoare galbenă şi portocalie, acestea conţin pigmenţi numiţi carotenoizi, pe care organismul uman îi transformă în antioxidanţi cu efect benefic asupra sănătăţii. De exemplu, beta-carotenul este transformat în corp în vitamina A, cu efect antioxidant. Antioxidanţii ajută la neutralizarea radicalilor liberi, grupuri de atomi rezultate din metabolism şi care pot deteriora membrana celulară şi ADN-ul.

Astfel, s-a constatat că alimente ca pepenii galbeni şi cartofii dulci pot duce la creşterea cantităţii şi calităţii spermei, dar cel mai puternic efect a fost observat în cazul morcovilor. Consumul acestor legume a dus la creşterea motilităţii spermatozoizilor cu 6,5-8%, după cum arată cercetătorii în articolul publicat în jurnalul Fertility and Sterility.

Consumul de fructe şi legume de culoare roşie, în special tomate, care conţin o substanţă numită licopen (despre care se crede că ar avea un efect protector împotriva cancerului), a fost asociat cu un procent mai mic de spermatozoizi cu structură anormală; numărul de spermatozoizi „normali” a crescut cu 8-10% - o creştere care poate spori semnificativ şansele cuplurilor de a concepe un copil.

În concluzie, consumul de carotenoizi sporeşte motilitatea spermatozoizilor, în vreme ce licopenul îmbunătăţeşte morfologia acestora, afirmă cercetătorii.

Un studiu anterior, realizat tot la Universitatea Harvard, arătase că bărbaţii care consumau cele mai mari cantităţi de grăsimi saturate aveau cel mai mic număr mic de speramtozoizi, iar aceştia erau de calitate mai slabă. 

În schimb, la bărbaţii care consumau cantităţi mai mari de grăsimi „sănătoase”, cum sunt cele prezente în peştele gras şi în unele plante, calitatea spermei era mai bună.

Sursa: Mail Online

Endometrioza

Endometrioza rămâne o boală misterioasă, în ciuda progreselor pe care le-a înregistrat știința în ultimele decenii. Este una dintre principalele cauze ale infertilității feminine.

Endometrioza apare atunci când mucoasa endometrială a uterului se ataşează de alte organe din afara uterului. Cu alte cuvinte, este o afecţiune ginecologică, care implică dezvoltarea unor celule similare cu cele care formează interiorul uterului (celule endometriale), dar în poziționate în afara uterului. Astfel, la femeile care suferă de endometrioză se poate depista țesut endometrial, care în mod normal căptușește cavitatea uterină, în zone imprevizibile: ovare, vezică urinară, plămâni, țesut miocardic etc.

În timpul menstruaţiei, celulele endometriale sunt eliminate, dar mucoasa din afară uterului nu are nicio modalitate de a părăsi corpul. Această mucoasă continuă să se inflameze în timpul ovulaţiei şi menstruaţiei şi se poate rupe şi sângera, sau poate forma ţesut cicatricial dureros. Aceste implanturi sau leziuni se dezvoltă anormal, provocând durere şi disconfort. Conform specialiştilor, această boală afectează cu precădere femei cu vârste între 25-40 ani. Nu reprezintă numai una din cauzele principale ale infertilităţii la femei, ci și a durerilor pelviene cronice şi a intervenţiilor chirurgicale ginecologice.

Care sunt cauzele endometriozei?

Cauza endometriozei rămâne necunoscută, în ciuda progreselor înregistrate în domeniul medical. Unii experţi au dedus câteva posibilităţi, dar nimic definitiv nu a fost dovedit.

O posibilă teorie susţine faptul că, la menstruaţie, ţesutul menstrual este împins retrograd în trompele uterine, intră în cavitatea abdominală şi se implantează la nivelul pelvisului, determinând astfel simptomele endometriozei. În timpul menstruaţiei, ţesutul ectopic sângerează, la fel ca endometrul din interiorul uterului. Sângele din aceste regiuni poate cauza iritaţii ale ţesuturilor învecinate, care se inflamează. În timp, se formează chisturile şi ţesutul cicatricial. Majoritatea medicilor consideră că toate femeile trec printr-o formă de retrogradare a ţesutului menstrual în trompele uterine, însă cele care au probleme imunitare ajung să dezvolte endometrioză.

Conform altor teorii, există o predispoziţie ereditară de apariţie a endometriozei, celulele endometriale dezvoltându-se în afara uterului încă din perioada dezvoltării fetale. Odată ce femeia ajunge la vârsta adultă şi are menstruaţie, aceste celule devin leziuni care provoacă durere şi disconfort.

Teoriile care învinuiesc bagajul genetic susţin că femeile care au mai avut cazuri de endometrioză în familie au mai mare şanse să aibă fete care să sufere de această boală.

Care sunt simptomele endometriozei?

Simptomele endometriozei ar putea fi următoarele:

• dureri pelviene cronice sau intermitente;

• dismenoree (menstruaţie dureroasă);

• infertilitate;

• durere în timpul raporturilor sexuale;

• scaune dureroase;

• oboseală;

• sângerări abundente sau neregulate;

• durere în timpul ovulaţiei;

• probleme gastro-intestinale (constipaţie, diaree, balonare);

• urinări dureroase;

• dureri de spate.

 Cum este diagnosticată endometrioza?

• Endometrioza poate fi diagnosticată doar prin intervenţie chirurgicală. Ultrasunetele, RMN-ul şi tomografiile nu sunt
• concludente în diagnosticarea endometriozei. Un medic, de obicei, studiază istoricul simptomelor şi decide dacă o
• procedură chirurgicală este necesară pentru determinarea unui diagnostic. O procedură de laparoscopie sau laparotomie este
• utilizată atunci când se încearcă diagnosticarea endometriozei.

Există un tratament pentru endometrioză?

• Nu există tratament pentru endometrioză, dar există tratament menit să ajute femeile să îşi gestioneze şi amelioreze
• simptomele endometriozei.

 Care este tratamentul pentru simptomele endometriozei?

Tratamentul pentru endometrioză poate consta în:

Medicamente pentru durere: Unele medicamente care se pot elibera fără reţetă, cum este aspirina sau ibuprofenul, pot uşura disconfortul femeilor suferinde de endometrioză. Medicamentele care necesită reţetă pot fi necesare dacă durerea nu se ameliorează.

Terapie cu hormoni: Medicamentele cu hormoni sunt administrate pentru a încerca a se opri ovulaţia pentru o perioadă cât se poate de lungă, în aşa fel încât implanturile sau leziunile să nu se agraveze. Aceste medicamente pot include contraceptive orale, pilule cu progesteron şi analogi GnRH. Majoritatea acestor terapii pot fi administrate pentru o perioadă limitată de timp, iar efectele secundare pot cauza probleme pentru unele femei. Terapiile cu hormoni sunt folosite pentru a îndepărta simptomele şi sunt eficiente mai ales după efectuarea unui tratament chirurgical.

Chirurgie: Chirurgia conservatoare este folosită în diagnosticarea, eliminarea excrescenţelor, calmarea durerii şi mărirea şanselor ca femeia să rămână însărcinată. Chirurgia conservatoare se face de obicei printr-o laparoscopie sau laparotomie. În unele cazuri, o intervenţie chirurgicală mai radicală, cum ar fi o histerectomie, este recomandată în tratarea endometriozei.

Terapii alternative și complementare: Unele femei au apelat la diferite tipuri de tratamente alternative pentru tratarea endometriozei. Remedii precum vitaminele şi ierburile, schimbările de dietă, acupunctură şi medicina chinezească s-au dovedit a fi utile în gestionarea endometriozei. Discută cu un medic care practică terapii alternative și complementare despre modalităţi de a trata simptomele endometriozei.